Acatistul Bunei Vestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu

Condacul 1

Apărătoare Doamnă, pentru biruință mulțumiri, izbăvindu-ne din nevoi, aducem ție, Născătoare de Dumnezeu, noi, robii tăi. Ci, ca ceea ce ai stăpânire nebiruită, izbăvește-ne pe noi din toate nevoile, ca să strigăm ție: Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Icosul 1

Îngerul cel mai întâistătător din cer a fost trimis să zică Născătoarei de Dumnezeu: Bucură-te! Și, împreună cu glasul cel netrupesc, văzându-Te pe Tine, Doamne, întrupat, s-a înspăimântat și i-a stat înainte, grăind către dânsa unele ca acestea: Bucură-te, cea prin care răsare bucuria; Bucură-te, cea prin care piere blestemul; Bucură-te, chemarea lui Adam celui căzut; Bucură-te, izbăvirea lacrimilor Evei; Bucură-te, înălțime, întru care anevoie se suie gândurile omenești; Bucură-te, adâncime, care cu anevoie te vezi și cu ochii îngerești; Bucură-te, că ești scaun Împăratului; Bucură-te, că porți pe Cel ce poartă toate; Bucură-te, steaua cea care arăți Soarele; Bucură-te, pântecele dumnezeieștii întrupări; Bucură-te, cea prin care se înnoiește făptura; Bucură-te, cea prin care naștem pe Făcătorul; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 2

Văzându-se pe sine cea sfântă întru curăție, a zis lui Gavriil cu îndrăzneală: preaslăvitul tău glas cu anevoie se arată a fi primit sufletului meu; că nașterea cea cu zămislire fără de sămânță cum o spui, strigând: Aliluia!

Icosul 2

Înțelegerea cea neînțeleasă căutând Fecioara să o înțeleagă, a strigat către cel ce slujea: din pântece curat cum este cu putință să se nască Fiu? Spune-mi. Către care el a zis cu frică, grăind așa: Bucură-te, tăinuitoarea sfatului celui negrăit; Bucură-te, credința celor ce se roagă întru tăcere; Bucură-te, începătura minunilor lui Hristos; Bucură-te, capul poruncilor Lui; Bucură-te, scara cerului, pe care S-a pogorât Dumnezeu; Bucură-te, podul care treci la cer pe cei de pe pământ; Bucură-te, minunea cea mult slăvită a îngerilor; Bucură-te, rana cea de mult plâns a diavolilor; Bucură-te, ceea ce ai născut Lumina cea neapusă; Bucură-te, ceea ce n-ai învățat pe nimeni în ce chip; Bucură-te, ceea ce covârșești mintea celor înțelepți; Bucură-te, ceea ce luminezi gândurile celor credincioși; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 3

Puterea Celui Preaînalt a umbrit atunci, spre zămislire, pe cea neispitită de nuntă; și pântecele ei cel cu bună roadă, ca o țarină dulce l-a arătat tuturor celor ce voiesc a secera mântuire, când cântă așa: Aliluia!

Icosul 3

Având Fecioara în pântece pe Dumnezeu, a alergat la Elisabeta; iar pruncul aceleia, îndată cunoscând închinarea ei, s-a bucurat și, cu săltări în pântece ca și cu niște cântări, striga către Născătoarea de Dumnezeu: Bucură-te, vița mlădiței celei neveștejite; Bucură-te, agonisirea rodului celui fără de moarte; Bucură-te, ceea ce ai lucrat pe Lucrătorul iubirii de oameni; Bucură-te, ceea ce ai născut pe Săditorul vieții noastre; Bucură-te, brazdă care crești înmulțirea milelor; Bucură-te, masă care porți îndestularea milostivirilor; Bucură-te, ceea ce înflorești ca un rai al desfătării; Bucură-te, ceea ce gătești adăpostire sufletelor; Bucură-te, tămâia rugăciunii celei primite; Bucură-te, curățirea a toată lumea; Bucură-te, bunăvoința lui Dumnezeu către cei muritori; Bucură-te, îndrăznirea celor muritori către Dumnezeu; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 4

Vifor de gânduri îndoielnice având înlăuntru înțeleptul Iosif, s-a tulburat, la tine, cea neamestecată cu nunta, gândind la furtișag; dar, înțelegând că zămislirea ta este de la Duhul Sfânt, a zis: Aliluia!

Icosul 4

Auzit-au păstorii pe îngeri lăudând venirea cea în trup a lui Hristos și, alergând ca la un Păstor, L-au văzut pe Acesta ca pe un miel fără prihană, în brațele Mariei, pe care lăudând-o, au zis: Bucură-te, Maica Mielului și a Păstorului; Bucură-te, staulul oilor celor cuvântătoare; Bucură-te, izbăvirea de vrăjmașii cei nevăzuți; Bucură-te, deschiderea ușilor raiului; Bucură-te, că cele cerești se bucură cu cele pământești; Bucură-te, că cele pământești împreună cu cele cerești dănțuiesc; Bucură-te, gura cea nesfârșită a apostolilor; Bucură-te, îndrăznirea cea nebiruită a purtătorilor de chinuri; Bucură-te, temeiul cel tare al credinței; Bucură-te, cunoștința cea luminoasă a harului; Bucură-te, cea prin care s-a golit iadul; Bucură-te, cea prin care ne-am îmbrăcat cu slavă; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 5

Steaua cea cu dumnezeiască mergere văzând-o magii, au urmat luminii ei; și, ținând-o ca pe o făclie, cu ea căutau pe puternicul Împărat; și, ajungând pe Cel neajuns, s-au bucurat, strigând către Dânsul: Aliluia!

Icosul 5

Văzut-au pruncii haldeilor în mâinile Fecioarei pe Cel ce a zidit pe om cu mâna; și, cunoscându-L pe El Stăpân, deși luase chip de rob, s-au sârguit cu daruri a-I sluji și a striga celei binecuvântate: Bucură-te, Maica Stelei celei neapuse; Bucură-te, raza zilei celei de taină; Bucură-te, ceea ce ai stins cuptorul înșelăciunii; Bucură-te, ceea ce luminezi pe tăinuitorii Treimii; Bucură-te, ceea ce ai lepădat pe tiranul cel neomenos din stăpânire; Bucură-te, ceea ce ai arătat pe Domnul Hristos, Iubitorul de oameni; Bucură-te, ceea ce ne izbăvești din slujba cea păgânească; Bucură-te, ceea ce ne curățești de lucrurile cele întinate; Bucură-te, ceea ce ai stins închinarea la foc; Bucură-te, ceea ce ne-ai izbăvit de văpaia patimilor; Bucură-te, îndreptătoarea înțelepciunii celor credincioși; Bucură-te, veselia tuturor neamurilor; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 6

Propovăduitori purtători de Dumnezeu făcându-se magii, s-au întors în Babilon, plinind proorocia Ta; și, propovăduindu-Te pe Tine, Hristosul tuturor, au lăsat pe Irod ca pe un mincinos, cel ce nu știa a cânta: Aliluia!

Icosul 6

Strălucind în Egipt luminarea adevărului, ai izgonit întunericul minciunii; că idolii lui, Mântuitorule, nerăbdând tăria Ta, au căzut; iar cei izbăviți de dânșii strigau către Născătoarea de Dumnezeu: Bucură-te, îndreptarea oamenilor; Bucură-te, căderea demonilor; Bucură-te, ceea ce ai zdrobit rătăcirea înșelăciunii; Bucură-te, ceea ce ai vădit vicleșugul idolilor; Bucură-te, mare care ai înecat pe faraonul cel gândit; Bucură-te, piatră care ai adăpat pe cei însetați de viață; Bucură-te, stâlp de foc care povățuiești pe cei din întuneric; Bucură-te, acoperământul lumii cel mai lat decât norul; Bucură-te, hrană în locul manei; Bucură-te, slujitoarea desfătării celei sfinte; Bucură-te, pământul făgăduinței; Bucură-te, cea din care izvorăște miere și lapte; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 7

Vrând Simeon să se mute din veacul acesta cel amăgitor, te-ai dat lui ca un prunc, dar te-ai făcut lui cunoscut și Dumnezeu desăvârșit; pentru aceea s-a mirat de înțelepciunea Ta cea negrăită, strigând: Aliluia!

Icosul 7

Arătat-a făptură nouă, arătându-Se Făcătorul nouă, celor făcuți de Dânsul; răsărind din pântece fără de sămânță și păzindu-l întreg, precum a fost, ca noi, văzând minunea, să o lăudăm, strigând: Bucură-te, floarea nestricăciunii; Bucură-te, cununa înfrânării; Bucură-te, ceea ce ai strălucit chipul învierii; Bucură-te, ceea ce ai arătat viața îngerească; Bucură-te, pomul cel cu luminoasă roadă, din care se hrănesc credincioșii; Bucură-te, copacul cel cu bună umbră, sub care mulți se adăpostesc; Bucură-te, ceea ce ai purtat în pântece pe Îndreptătorul celor rătăciți; Bucură-te, ceea ce ai născut pe Izbăvitorul celor robiți; Bucură-te, îmblânzirea Judecătorului celui drept; Bucură-te, iertarea multor greșiți; Bucură-te, veșmântul celor goi de îndrăzneală; Bucură-te, dragostea care biruiește toată dorirea; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 8

Văzând naștere străină, să ne înstrăinăm de lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta Preaînaltul Dumnezeu S-a arătat pe pământ om plecat, vrând să tragă la înălțime pe cei ce-I cântă Lui: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul era între cei de jos, iar de cei de sus nicicum nu S-a depărtat Cuvântul cel necuprins; că dumnezeiască pogorâre a fost, iar nu mutare din loc, și naștere din Fecioară primitoare de Dumnezeu, care aude acestea: Bucură-te, încăperea lui Dumnezeu celui neîncăput; Bucură-te, ușa tainei celei de cinste; Bucură-te, auzirea cea cu îndoială a celor necredincioși; Bucură-te, lauda cea fără de îndoială a celor credincioși; Bucură-te, purtătoarea cea preasfântă a Celui ce este pe heruvimi; Bucură-te, sălașul cel preaslăvit al Celui ce este pe serafimi; Bucură-te, ceea ce ai adunat cele potrivnice întru una; Bucură-te, ceea ce ai împreunat fecioria și nașterea; Bucură-te, cea prin care s-a dezlegat călcarea poruncii; Bucură-te, cea prin care s-a deschis raiul; Bucură-te, cheia Împărăției lui Hristos; Bucură-te, nădejdea bunătăților celor veșnice; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 9

Toată firea îngerească s-a minunat de lucrul cel mare al întrupării Tale; că pe Cel neapropiat, ca Dumnezeu, L-a văzut tuturor apropiat, om, petrecând împreună cu noi și auzind de la toți: Aliluia!

Icosul 9

Pe ritorii cei mult-vorbitori îi vedem, la tine, Născătoare de Dumnezeu, ca pe niște pești fără de glas; că nu se pricep să spună în ce chip și Fecioară ai rămas, și ai putut naște; iar noi, de o taină ca aceasta minunându-ne, cu credință strigăm: Bucură-te, sălașul înțelepciunii lui Dumnezeu; Bucură-te, comoara rânduielii Lui; Bucură-te, ceea ce arăți pe filosofi neînțelepți; Bucură-te, ceea ce vădești pe cei meșteri la cuvânt fără de cuvânt; Bucură-te, că au înnebunit întrebătorii cei cumpliți; Bucură-te, că s-au veștejit făcătorii de basme; Bucură-te, ceea ce ai rupt vorbele cele încâlcite ale atenienilor; Bucură-te, ceea ce ai umplut mrejele pescarilor; Bucură-te, ceea ce ne-ai tras din adâncul necunoștinței; Bucură-te, ceea ce pe mulți i-ai luminat la cunoștință; Bucură-te, corabia celor ce vor să se mântuiască; Bucură-te, limanul celor ce înoată în viața aceasta; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 10

Vrând să mântuiască lumea, Împodobitorul tuturor a venit la ea, precum Însuși a făgăduit; și, Păstor fiind ca un Dumnezeu, pentru noi S-a arătat om ca noi; căci cu asemănarea chemând pe cel asemenea, ca un Dumnezeu aude: Aliluia!

Icosul 10

Zid ești fecioarelor, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, și tuturor celor ce aleargă la tine; că Făcătorul cerului și al pământului te-a gătit pe tine, Preacurată, sălășluindu-Se în pântecele tău și învățând pe toți a striga către tine: Bucură-te, stâlpul fecioriei; Bucură-te, ușa mântuirii; Bucură-te, începătoarea prefacerii celei duhovnicești; Bucură-te, dătătoarea dumnezeieștii bunătăți; Bucură-te, că tu ai înnoit pe cei zămisliți întru rușine; Bucură-te, că tu ai înțelepțit pe cei lipsiți de minte; Bucură-te, ceea ce ai stricat pe stricătorul de gânduri; Bucură-te, ceea ce ai născut pe Semănătorul curăției; Bucură-te, cămara nunții celei fără de sămânță; Bucură-te, ceea ce ai unit pe cei credincioși cu Domnul; Bucură-te, ceea ce ai hrănit hrănitoarea de fecioare; Bucură-te, mireasa podoabei sufletelor celor sfinte; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 11

Toată cântarea se biruiește, vrând să se potrivească mulțimii milelor Tale celor multe; că, de-Ți vom aduce Ție, Sfinte Împărate, cântări la număr întocmai ca nisipul, nimic nu plinim vrednic de ceea ce ne-ai dat nouă, celor ce-Ți strigăm: Aliluia!

Icosul 11

Făclie primitoare de lumină, celor ce sunt întru întuneric arătându-se, o vedem pe Sfânta Fecioară; că, aprinzând focul cel netrupesc, povățuiește la cunoștința cea dumnezeiască pe toți, luminând mintea cu raza, și cu strigarea aceasta este cinstită: Bucură-te, raza Soarelui celui înțelegător; Bucură-te, raza Luminii celei neapuse; Bucură-te, fulgerul care luminezi sufletele; Bucură-te, ceea ce, ca un tunet, îngrozești pe vrăjmași; Bucură-te, că ai izvorât din destul dumnezeiasca strălucire; Bucură-te, că ai izvorât râul cel cu multă curgere; Bucură-te, ceea ce ne închipuiești chipul cristelniței; Bucură-te, ceea ce ștergi întinăciunea păcatului; Bucură-te, baie care speli conștiința; Bucură-te, pahar care dai gustarea bucuriei; Bucură-te, mirosul cel bun al mirosului lui Hristos; Bucură-te, viața veseliei celei de taină; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 12

Harul cel dat de Dumnezeu vrând să dăruiască datoriilor celor de demult, Dezlegătorul tuturor datoriilor oamenilor a venit Însuși la cei ce se depărtaseră de harul Lui; și, rupând zapisul, aude de la toți: Aliluia!

Icosul 12

Cântând nașterea ta, te lăudăm toți, ca pe o biserică însuflețită, Născătoare de Dumnezeu; că, locuind în pântecele tău Domnul, Cel ce ține toate cu mâna, a sfințit, a slăvit și a învățat pe toți a striga către tine: Bucură-te, sălașul lui Dumnezeu și al Cuvântului; Bucură-te, sfântă, mai mare decât toți sfinții; Bucură-te, chivotul cel poleit cu Duhul; Bucură-te, comoara cea nedeșertată a vieții; Bucură-te, coroana cea scumpă a împăraților celor credincioși; Bucură-te, lauda cea de cinste a preoților celor cuvioși; Bucură-te, turnul Bisericii cel neclintit; Bucură-te, zidul Împărăției cel nebiruit; Bucură-te, cea prin care se ridică biruințele; Bucură-te, cea prin care se surpă vrăjmașii; Bucură-te, tămăduirea trupului meu; Bucură-te, mântuirea sufletului meu; Bucură-te, Mireasă, pururea Fecioară!

Condacul 13

O, Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toți sfinții, primind acest prinos, izbăvește de toată nevoia pe toți și scoate din chinul ce va să fie pe cei ce strigă către tine: Aliluia! (de trei ori)

Apoi se zice iarăși Icosul 1 și Condacul 1.