Psalmul 108

Dumnezeule, lauda mea să nu o treci sub tăcere,

că gura păcătosului și gura vicleanului asupra mea s-au deschis; grăit-au împotriva mea cu limbă vicleană.

Și cu cuvinte de ură m-au înconjurat și s-au luptat cu mine în zadar.

În loc să mă iubească, mă cleveteau, iar eu mă rugam.

Pusu-mi-au mie rele în loc de bune și ură în loc de dragostea mea.

Pune peste dânsul pe cel păcătos și diavolul să stea de-a dreapta lui.

Când se va judeca, să iasă osândit, iar rugăciunea lui să se prefacă în păcat.

Să fie zilele lui puține și dregătoria lui să o ia altul.

Să ajungă copiii lui orfani și femeia lui văduvă.

Clătinându-se să se mute copiii lui și să cerșească; să fie scoși din curțile lor.

Să cerceteze cămătarul toată averea lui și să răpească străinii ostenelile lui.

Să nu aibă sprijinitor și nici ocrotitor pentru copiii lui.

Să piară copiii lui și într-un neam să se stingă numele lui.

Să se pomenească fărădelegea părinților lui înaintea Domnului și păcatul maicii lui să nu se șteargă.

Pururea să fie înaintea Domnului și să piară de pe pământ pomenirea lor,

pentru că nu și-a adus aminte să facă milă și a prigonit pe cel sărac, pe cel necăjit și pe cel umilit cu inima, ca să-l omoare.

Și a iubit blestemul și va veni asupra lui; și n-a voit binecuvântarea și se va îndepărta de la el.

Și s-a îmbrăcat cu blestemul ca și cu o haină și a intrat ca apa înlăuntrul lui și ca untdelemnul în oasele lui.

Să-i fie lui ca o haină cu care se îmbracă și ca un brâu cu care pururea se încinge.

Aceasta să fie răsplata celor ce mă clevetesc pe mine înaintea Domnului și grăiesc rele împotriva sufletului meu.

Și Tu, Doamne, Doamne, fă cu mine milă pentru numele Tău, că bună este mila Ta.

Izbăvește-mă, că sărac și necăjit sunt eu și inima mea s-a tulburat înlăuntrul meu.

Ca umbra ce se pleacă spre seară m-am trecut; scuturatu-m-am ca lăcustele.

Genunchii mei au slăbit de post și trupul meu s-a istovit de lipsa untdelemnului.

Și eu am ajuns lor ocară; ei m-au văzut și au clătinat cu capetele lor.

Ajută-mă, Doamne Dumnezeul meu, mântuiește-mă după mila Ta.

Și să cunoască ei că mâna Ta este aceasta și Tu, Doamne, ai făcut-o pe ea.

Ei vor blestema și Tu vei binecuvânta; cei ce se scoală asupra mea să se rușineze, iar robul Tău se va veseli.

Să se îmbrace cei ce mă clevetesc pe mine cu ocară și cu rușinea lor ca și cu un veșmânt să se învelească.

Lăuda-voi pe Domnul foarte cu gura mea și în mijlocul multora Îl voi lăuda,

că a stat de-a dreapta săracului, ca să izbăvească de cei ce prigonesc sufletul meu.