Psalmul 48

Auziți acestea toate neamurile, ascultați toți cei ce locuiți în lume:

Pământenii și fiii oamenilor, împreună bogatul și săracul.

Gura mea va grăi înțelepciune și cugetul inimii mele pricepere.

Pleca-voi spre pildă urechea mea, tâlcui-voi în sunet de psaltire gândul meu.

Pentru ce să mă tem în ziua cea rea, când mă va înconjura fărădelegea vrăjmașilor mei?

Cei ce se încred în puterea lor și cu mulțimea bogăției lor se laudă.

Fratele nu izbăvește; izbăvi-va oare omul? Nu va da lui Dumnezeu preț de răscumpărare pentru sine,

Și prețul răscumpărării sufletului său, oricât ar munci în veac.

Și va fi viu până în sfârșit, ca să nu vadă stricăciunea, când va vedea pe cei înțelepți murind.

Totodată cel nebun și cel neînțelept vor pieri și vor lăsa străinilor bogăția lor.

Și mormintele lor vor fi casele lor în veac, sălașurile lor din neam în neam; deși numele lor le-au pus pe pământurile lor.

Dar omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor.

Această cale le este lor sminteală, dar cei de după ei întru gura lor vor binevoi.

Ca niște oi în iad sunt puși, moartea îi va paște pe ei. Și-i vor stăpâni pe ei cei drepți dimineața și ajutorul lor se va învechi în iad și din slava lor s-au surpat.

Dar Dumnezeu va izbăvi sufletul meu din mâna iadului, când mă va apuca.

Să nu te temi când se va îmbogăți omul și când se va înmulți slava casei lui,

Că la moartea lui nu va lua nimic, nici nu se va coborî cu el slava lui.

Că sufletul lui în viața lui se va binecuvânta, lăuda-Te-va când îi vei face bine.

Intra-va până la neamul părinților lui, în veac nu va vedea lumină.

Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturatu-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor.