Psalmul 78

Dumnezeule, venit-au neamurile în moștenirea Ta, pângărit-au locașul Tău cel sfânt, prefăcut-au Ierusalimul în livadă de poame.

Pus-au trupurile moarte ale robilor Tăi mâncare păsărilor cerului, trupurile cuvioșilor Tăi fiarelor pământului.

Vărsat-au sângele lor ca apa împrejurul Ierusalimului și nu era cine să-i îngroape.

Ajuns-am de ocară vecinilor noștri, de batjocură și de râs celor dimprejurul nostru.

Până când, Doamne, Te vei mânia până în sfârșit? Aprinde-se-va ca focul râvna Ta?

Varsă mânia Ta peste neamurile care nu Te cunosc pe Tine și peste împărățiile care nu au chemat numele Tău.

Că au mâncat pe Iacob și locul lui l-au pustiit.

Nu pomeni fărădelegile noastre cele de demult; degrabă să ne întâmpine pe noi îndurările Tale, Doamne, că am sărăcit foarte.

Ajută-ne nouă, Dumnezeule, Mântuitorul nostru, pentru slava numelui Tău; Doamne, izbăvește-ne pe noi și curățește păcatele noastre pentru numele Tău.

Ca nu cumva să zică neamurile: Unde este Dumnezeul lor? Să se cunoască între neamuri, înaintea ochilor noștri, izbândirea sângelui robilor Tăi celui vărsat.

Să intre înaintea Ta suspinul celor ferecați; după mărirea brațului Tău păzește pe fiii celor omorâți.

Răsplătește vecinilor noștri de șapte ori în sânul lor ocara lor, cu care Te-au ocărât pe Tine, Doamne.

Iar noi, poporul Tău și oile pășunii Tale, Te vom lăuda pe Tine în veac; din neam în neam vom vesti lauda Ta.