Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul

Viața

Sfântul Ignatie este numit „Teoforul”, adică purtătorul de Dumnezeu. După o veche predanie, el ar fi fost pruncul pe care Domnul l-a luat în brațe, punându-l în mijlocul ucenicilor și zicând: „De nu vă veți întoarce și nu veți fi ca pruncii, nu veți intra în Împărăția cerurilor”. Crescând în dreapta credință, a ajuns ucenic al Sfântului Apostol și Evanghelist Ioan, deprinzând de la el învățătura cea insuflată de Dumnezeu și dragostea cea fierbinte pentru Hristos.

Păstorirea

Ignatie a fost așezat al doilea episcop al Antiohiei, cetatea în care ucenicii lui Hristos s-au numit întâi creștini. A păstorit Biserica de acolo vreme îndelungată, cu multă dragoste și osârdie, întărind pe credincioși în vremuri de prigoană și rânduind buna așezare a slujbelor. Tradiția spune că el a adus în biserică rânduiala cântării pe două cete, care își răspund una alteia, după chipul cetelor îngerești pe care le-ar fi văzut cântând laudă lui Dumnezeu. Prin osteneala lui, turma cea încredințată a crescut întărită în credință și în dragoste.

Pătimirea

În vremea prigoanei împăratului Traian, Sfântul Ignatie a fost adus la judecată și, mărturisind cu îndrăzneală pe Hristos, a fost osândit să fie dat spre mâncare fiarelor la Roma. Pe drumul cel lung dintre Antiohia și cetatea împărătească a scris șapte epistole minunate către Biserici și către Sfântul Policarp al Smirnei, în care mângâia pe credincioși, îi întărea în dreapta credință și le tâlcuia taina Bisericii. Iar celor din Roma le scria stăruitor să nu se ostenească a-l izbăvi de mucenicie, căci dorea cu ardoare să pătimească pentru Hristos, numindu-se pe sine „grâul lui Dumnezeu”, ce se cade a fi măcinat de dinții fiarelor spre a se face pâine curată. Ajuns la Roma, a fost aruncat în arenă, unde leii l-au sfâșiat degrabă înaintea poporului.

Mutarea la Domnul și moaștele

Astfel a primit Sfântul Ignatie cununa muceniciei, în cetatea Romei, la începutul veacului al doilea. Se spune că, purtând numele lui Iisus scris în inima sa, a adeverit și prin sânge dragostea cea arzătoare pe care o avusese pentru Domnul. Puținele oase rămase după pătimire au fost adunate cu evlavie de credincioși și duse înapoi la Antiohia, spre cinstire, fiind mai apoi mutate iarăși la Roma, spre folosul și bucuria Bisericii.

Cinstirea

Biserica îl cinstește pe Sfântul Sfințit Mucenic Ignatie Teoforul la 20 decembrie, în preajma praznicului Nașterii Domnului, lăudând râvna lui cea mucenicească și dragostea lui de Hristos. Epistolele sale rămân până astăzi mărturie a credinței celei vechi și a rânduielii Bisericii celei dintâi. Credincioșii îl cheamă în ajutor cerând curaj în mărturisire și inimă aprinsă de dragostea lui Dumnezeu.