Ajunul Botezului Domnului

Ce prăznuim

Ajunul Botezului Domnului — numit în popor Ajunul Bobotezei — este ziua de pregătire pentru marele praznic al Botezului Domnului, prăznuit la 6 ianuarie. Este zi de post și de rugăciune, în care Biserica se gătește pentru praznicul Arătării Domnului la Iordan, când S-a descoperit lumii taina Preasfintei Treimi.

Rânduiala zilei

În această zi se citesc Ceasurile Împărătești, alcătuite din psalmi, proorocii și cântări care vestesc mai dinainte botezul Domnului. Spre seară se săvârșește Vecernia unită cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare, iar la sfârșitul slujbei se face sfințirea cea mare a apei — Agheasma Mare. Aceeași sfințire se repetă și în ziua praznicului, astfel încât apa se sfințește în amândouă zilele, după aceeași rânduială. Cu Agheasma Mare se stropesc bisericile, casele și credincioșii, spre sfințire, tămăduire și izbăvire de tot răul; ea se păstrează cu evlavie peste an și se ia pe nemâncate, ca un dar de mare preț.

Cinstirea

Ajunul Botezului se prăznuiește în fiecare an la 5 ianuarie și este zi de post mai aspru, ca o pregătire pentru bucuria praznicului de a doua zi; după tradiție, credincioșii nu gustă nimic până după sfințirea apei. În satele românești, preotul umblă din casă în casă cu Botezul (Iordanul), sfințind gospodăriile cu Agheasma Mare, iar credincioșii îl întâmpină cu lumânări aprinse și cu evlavie. Agheasma luată în această zi se ține la loc de cinste, lângă icoane, și se ia pe nemâncate în zilele de boală sau de primejdie, cu rugăciune. Tot în această zi sunt pomeniți Sfinții Mucenici Teopempt episcopul și Teona, care au pătimit pentru Hristos în vremea împăratului Dioclețian, primind cununa muceniciei.