Sfânta Muceniță Pelaghia

Viața

Sfânta Muceniță Pelaghia a trăit în cetatea Tarsului din Cilicia, pe vremea împăratului Dioclețian, fiind fiică de părinți de neam ales, dar închinători la idoli. Auzind despre Hristos și despre credința creștină, tânăra fecioară s-a aprins de dragoste dumnezeiască, a crezut din toată inima și a primit Sfântul Botez, lepădându-se de deșertăciunea și de slujirea idolească în care fusese crescută.

Pătimirea

Pentru credința ei, Pelaghia a fost pârâtă înaintea stăpânitorilor. După tradiție, împăratul însuși, uimit de frumusețea și de neamul ei, ar fi voit s-o ia de soție, dar sfânta l-a defăimat, mărturisind că are Mire pe Hristos și că nu voiește altă cunună decât pe cea a fecioriei și a mărturisirii. Nefiind înduplecată nici cu momeli, nici cu îngroziri, nici cu făgăduințe de mărire lumească, a fost dată spre chinuri. După cum s-a păstrat, a fost arsă într-un bou de aramă înroșit în foc și, așa, mulțumind lui Dumnezeu, și-a dat sufletul, primind îndoită cunună: a fecioriei și a muceniciei.

Cinstirea

Biserica o cinstește pe Sfânta Muceniță Pelaghia ca pe o mireasă curată a lui Hristos, care a defăimat frumusețea cea trecătoare pentru dragostea cea nepieritoare, și o pomenește la 4 mai.

Troparul

Mielușeaua Ta, Iisuse, Pelaghia, strigă cu mare glas: pe Tine, Mirele meu, Te iubesc și, căutându-Te, mă chinuiesc, și împreună mă răstignesc și mă îngrop cu Botezul Tău; și pătimesc pentru Tine, ca să împărățesc întru Tine; și mor pentru Tine, ca să viez întru Tine. Ci, ca o jertfă fără prihană, primește-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ție. Pentru rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuiește sufletele noastre.

Rugăciune

Sfântă Muceniță Pelaghia, mireasă a lui Hristos, cea ce ai defăimat frumusețea cea trecătoare pentru dragostea cea nepieritoare, roagă-te pentru noi. Ajută-ne să păzim curăția sufletului și a trupului, să biruim ispitele lumii și să iubim pe Dumnezeu mai presus de toate. Amin.