Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul

Viața

Sfântul Cuvios Atanasie Athonitul s-a născut în cetatea Trapezuntului, pe la anul 920, și a primit la botez numele Avramie. Rămânând de mic fără de părinți, a fost crescut în frica lui Dumnezeu și dat la învățătura cărții, în care a sporit atât de mult, încât a ajuns dascăl vestit în Constantinopol, cinstit de toți pentru înțelepciunea și pentru viața sa curată. Dar, aprins de dragostea lui Dumnezeu, a părăsit deșertăciunile lumii și s-a dat cu totul ostenelilor duhovnicești, deprinzând ascultarea, smerenia și rugăciunea neîncetată. Lepădând cinstea și lauda oamenilor, s-a făcut ucenic al Cuviosului Mihail Maleinos, luând chipul monahicesc și numele de Atanasie.

Nevoințele

Ajungând în Sfântul Munte al Athosului, a viețuit mai întâi în liniște și în aspră nevoință, într-un loc pustiu, luptându-se cu ispitele și curățindu-și inima prin rugăciune și postire. Fugind de slava oamenilor, s-a ascuns o vreme sub nume smerit, dar darul lui Dumnezeu care era într-însul nu s-a putut tăinui. Cu ajutorul lui Dumnezeu și cu sprijinul binecredinciosului Nichifor Foca, care mai apoi a ajuns împărat, a întemeiat Marea Lavră, cea dintâi mănăstire de obște a Athosului. El a rânduit acolo viața de obște, în care frații trăiesc împreună sub aceeași pravilă, în muncă, ascultare și rugăciune, punând temelie bunei rânduieli monahale a Sfântului Munte. Deși la început unii pustnici s-au împotrivit așezămintelor sale, sfântul a răbdat toate cu blândețe și, cu înțelepciunea sa, a arătat folosul cel mare al vieții de obște. Mulțime de ucenici s-au adunat sub povățuirea lui, iar Lavra s-a umplut de călugări râvnitori.

Mutarea la Domnul și moaștele

Către sfârșitul vieții, pe când zidea o mare biserică în Lavra sa, s-a suit împreună cu câțiva ucenici în vârful zidirii, ca să vadă lucrul; iar bolta, nefiind încă bine întărită, s-a surpat deodată peste dânșii. Astfel, sfântul, împreună cu cei ce erau cu el, și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, pe la anul 1000, mutându-se către Domnul strălucind prin daruri și osteneli. Cinstitele sale moaște se păstrează până astăzi în Marea Lavră, izvorând binecuvântare celor ce le cinstesc cu credință.

Cinstirea

Biserica îl cinstește pe Cuviosul Atanasie Athonitul la 5 iulie, ca pe un mare părinte și povățuitor al monahilor athoniți. Marea Lavră, ctitoria sa, a rămas cea dintâi și cea mai de frunte dintre mănăstirile Sfântului Munte, iar rânduiala vieții de obște pe care a așezat-o a fost urmată de nenumărate așezăminte călugărești. Cuviosul rămâne pildă de lepădare de sine, de ascultare și de neîncetată rugăciune.