Sfântul Cuvios Simeon din Muntele Minunat

Viața

Sfântul Cuvios Simeon a trăit în veacul al șaselea, în părțile Antiohiei Siriei. Încă din copilărie s-a dăruit lui Dumnezeu, arătând o râvnă neobișnuită pentru rugăciune și pentru viața cea aspră a nevoinței.

Nevoințele

Urmând pilda cuvioșilor stâlpnici, de tânăr s-a suit pe un stâlp, unde a petrecut cea mai mare parte a vieții în post neîncetat, în priveghere și în rugăciune, răbdând deopotrivă arșița verii și frigul iernii. Locul nevoinței sale, un munte din apropierea Antiohiei, a fost numit Muntele Minunat, iar sfântul a fost învrednicit și de treapta preoției.

Pentru curăția și osteneala vieții sale, Dumnezeu i-a dăruit darul facerii de minuni și al înainte-vederii. Mulțime de oameni veneau la el din toate părțile, unii spre tămăduirea bolilor, alții spre povață și mângâiere sufletească, iar el pe toți îi primea cu dragoste, îndreptându-i pe calea mântuirii.

Cinstirea

Trăind în aspră petrecere până la adânci bătrâneți, Cuviosul Simeon s-a mutat cu pace către Domnul. Biserica îl pomenește la 24 mai, cinstindu-l ca pe un mare nevoitor și făcător de minuni.

Troparul

Cu curgerile lacrimilor tale ai lucrat pustiul cel neroditor și cu suspinurile cele dintru adânc ai făcut ostenelile tale însutit roditoare; și te-ai făcut luminător lumii, strălucind cu minunile, Simeon, părintele nostru. Roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Rugăciune

Cuvioase Părinte Simeon, cel ce ai petrecut viață îngerească pe stâlp, în rugăciune și nevoință, și ai primit de la Dumnezeu darul facerii de minuni, roagă-te pentru noi, ca să ne ridicăm mintea de la cele pământești spre cele cerești și să aflăm mântuire. Amin.