Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat

Viața

Sfântul Teodor, numit Stratilat, adică „voievodul” sau comandantul de oaste, a trăit în vremea împăratului Liciniu, la începutul veacului al patrulea. Pentru vitejia, înțelepciunea și frumusețea credinței sale, a fost pus mai-mare peste oaste și cârmuitor al cetății Heracleea, de lângă Marea Neagră. Era iubit de toți pentru bărbăția și dreptatea lui, iar chipul său frumos era întrecut numai de frumusețea sufletului. Fiind creștin, nu se ferea a mărturisi pe Hristos, ci, prin cuvântul și prin pilda vieții sale curate, întorcea pe mulți de la închinarea idolilor la cunoașterea adevăratului Dumnezeu, așa încât cetatea aproape întreagă se lumina prin el.

Pătimirea

Auzind împăratul Liciniu de vestea lui, l-a chemat să aducă jertfă idolilor. Sfântul, cu înțeleaptă îndrăzneală, a cerut să i se aducă în casă idolii cei de aur și de argint, făgăduind că le va aduce cinstire. Iar în timpul nopții i-a sfărâmat în bucăți și a împărțit aurul și argintul săracilor, arătând astfel neputința dumnezeilor mincinoși. Aflând aceasta, împăratul s-a umplut de mânie și l-a dat la chinuri cumplite: a fost bătut fără milă, spânzurat pe lemn și strujit, iar la sfârșit răstignit și străpuns cu piroane, lăsat să-și dea sufletul.

Dar Domnul, Cel ce nu părăsește pe cei ce-L iubesc, l-a păzit și l-a tămăduit în chip minunat, ridicându-l viu și sănătos, spre uimirea și spaima chinuitorilor. Văzând această minune, mulțime de ostași și de norod au crezut în Hristos. Atunci Sfântul Teodor, dorind să se săvârșească pentru Domnul, s-a dat de bunăvoie spre moarte și a primit cununa muceniciei prin tăierea capului.

Mutarea la Domnul și moaștele

Sfântul și-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, iar credinciosul său slujitor, care i-a scris pătimirea, i-a luat trupul și l-a dus cu cinste, după dorința mucenicului, spre a fi îngropat la locul de unde se trăgea. De la moaștele sale au izvorât tămăduiri și ajutor celor ce alergau cu credință la mijlocirea lui.

Cinstirea

Sfântul Mare Mucenic Teodor Stratilat este pomenit în ziua de opt a lunii februarie, iar mutarea moaștelor sale se prăznuiește în luna iunie. Este numărat între sfinții mari mucenici și ostași ai lui Hristos și, împreună cu Sfântul Teodor Tiron, este cinstit ca ocrotitor al oștenilor și pildă strălucită de bărbăție creștină. Chipul lui este zugrăvit în sfintele biserici înveșmântat ostășește, iar credincioșii îl cheamă în ajutor spre biruința asupra vrăjmașilor văzuți și nevăzuți, spre întărire în credință și în lupta cea bună a mântuirii.