Sfinții 20.000 de Mucenici arși în Nicomidia

Pătimirea

Sfinții douăzeci de mii de Mucenici au pătimit în cetatea Nicomidiei, în vremea împăratului Maximian, la începutul veacului al patrulea, când prigoana împotriva creștinilor era în toată tăria ei. În ziua praznicului Nașterii Domnului, mulțime mare de credincioși se adunase în biserică pentru a prăznui și a se împărtăși cu Sfintele Taine. Aflând aceasta, împăratul cel fără de lege a trimis ostași și a poruncit ca toți să jertfească idolilor ori să piară. Rămânând neclintiți în credință și nevoind să se lepede de Hristos, credincioșii au fost închiși în biserică, iar aceasta a fost dată focului. Așa, arși de vii, ei și-au dat sufletele în mâinile lui Dumnezeu, primind cu toții cununa muceniciei și numărându-se cu cetele sfinților.

Cinstirea

Biserica îi pomenește pe Sfinții douăzeci de mii de Mucenici din Nicomidia la douăzeci și opt de zile ale lunii decembrie, în preajma praznicului Nașterii Domnului, cinstind jertfa lor cea bineprimită.

Troparul

Mucenicii Tăi, Doamne, 20.000, întru nevoințele lor, cununile nestricăciunii au dobândit de la Tine, Dumnezeul nostru; că, având puterea Ta, pe chinuitori au învins. Pentru rugăciunile lor, mântuiește sufletele noastre.

Rugăciune

Sfinților Mucenici, care în ziua Nașterii Domnului v-ați adus jertfă bine primită prin foc, rugați-vă pentru noi. Aprindeți în inimile noastre focul dragostei de Dumnezeu și ne întăriți în credință, ca, prin mijlocirea voastră, să rămânem neclintiți în ispite și să dobândim mila cea veșnică. Amin.